5) a Sarreda

Parchè una "d" à "a Sarreda" ?

A scrittura cù "d" pò surprende una parsona di u rughjone, chì par isse loche ùn si sente cà "Sarrera". Ma quì accorre à sapè o à avè rimarcatu parlendu cù a ghjente d'inaltrò in Corsica, chì e "d" intarvucaliche si dicenu "r" (pede si dice "pérè", ride si pruncuncia "rirè", o Dominique si dice "o rominique", par madonna si sente "maronna" par esempiu). Istu finominu hè chjamatu di solitu "u ratachju", o dinò "u rutacisimu" ind'una lingua più tecnica. Ma tandu, postu chì tuttu inghjunu prununcia "sarrera", cumu fà par sapè s'ellu ci vole à scrive "Sarreda" o "Sarrera" (cum'è annant'à i scrittoghji) ?

In irrialità, in lu so dizziunariu (scrittu trà u 1950 è 1965), Ceccaldi scrive "Sarreda". Si pò pinsà à a prima chì u prublema era u listessu tandu, è ch'ella ùn c'era micca ragione di più par prifirisce a scrittura "Sarreda" à quella "Sarreda". Ma lighjendu un cuntrastu scrittu da Maistrale, "u Chidazzese è u Pianacciu", forse scrittu versu u 1920, si vede ch'à un momentu datu u Chidazzese si vole ride di u Pianacciu causa di a so manera di prununcià e "d" (è e "l" dinò) cum'è e "r" : "...cù ru vostru zanu... ti voli rire di mè... ". Hè prubabule chì quessa sia u segnu ch'ella ùn fussi sparta in tuttu u rughjone a prununcia di e "d" in "r" à quelli tempi, è dunque ch'ella ci fussi ghjente (forse cum'è Ceccaldi ?) par dì "SarreDa" invece di a prununcia "SarreRa" chì corre oghje da partuttu à quant'ellu pare.

Da nutà l'esempiu di "Santa Degna" sempre prununciatu "Santa Regna" (o "Santa Legna"), è chì mostra cusì a prussimità naturale trà ste lettare quì. Ma quì hè sicura ch'ella ùn possa esse una "r" à u principiu di "Degna", datu ch'in lu rughjone una "r" chì cumencia una parolla hè assai incalcata, doppia si pò dì.

Nome di l'abitanti : i Sarridacci

Pupulazione : 114 (2005)

Data di criazione : ?

 

 

scrittoghju stradale di a Sarreda

vista da insù di a Sarreda

vista da a Bocca di u Furcatu

vista di a parte punente di u paese

u Capu d'Ortu da a Sarreda

a marina di Bussaia

vista da u paese supranu

 

 

 

 

Vultà