10) Attività di scavamentu minirale in lu Pumonte

 

Ci hè statu in lu Pumonte parechje minere di minirali diversi : minera di carbone in Osani, di ramu in Marignana à vicin'à u paisolu di Revinda, è prove da scavà u farru di sopr'à a Bocca à a Femina Morta in Marignana.

Carta di e minere (carta IGN ricacciata da Géoportail, par carte più pricise, da vede a rubrica "Spassiate")

© IGN PARIS 2007

1) a cava di u carbone d'Osani

Surgente principale di l'infurmazione : http://scripophilie.corse.free.fr/histo/osani.html

U ghjacimentu d'Osani hè statu sculifatu versi a fine di l'anni 1850 da parechji ingigneri di e mine. Dece anni più tardi, cuncissione sò dumandate da industriali marsigliesi è da i Ponti, Filippini è Rousseau, ch'eranu i prima aspittori d'issi lochi ind'ì l'anni 1840. Ma isse cuncissione sò ricusate mancanza di travagli è d'accunciamenti.

Dopu numarose accadute amministrative, e cave (particularmente in li lochi Cardella, Spirone, Muratu) sò sfruttate da sucetà sfarente trà u 1889 è u 1921.

À parte da u 1907, si prova à mette in approdu a via marittima da incamminà u carbone, ma e stallazione sò dannificaate da u principiu da una timpesta.

In lu 1901, cù u travagliu d'una trintina d'uparai, une poche dicine di tonne sò stratte. 200 tonne sò scavate in lu 1903, eppo' 1000 in lu 1905. A splutazione và à cumpienda in lu 1907, cagione chì u minirale hè cunsidaratu piriculosu.

 

 

viste da l'inghjò di u paese, micca luntanu da ind'ellu fù scavatu u carbone

custruzzione in tagliu di mare in Osani, dettu e Gradelle, chì saria pussuta esse un dipositu intantu chì u carbone fussi imbarcatu

Portu, di punt'à u dipositu è à a marina osaninchi

 

 

 

 

 

2) a cava di u ramu di Revinda (cumuna di Marignana)

Surgente principale di l'infurmazione : " Canton les Deux-Sevi Corse-Du-Sud", l'inventaire, Images du patrimoine

A scuparta da Ghjuvan Tumasgiu Versini, in lu 1857, di minirale à vicin'à u fiumicellu u Sulione hà mutivatu parechje prove da sfruttà issu ghjacimentu. Dopu vinduta da Ghjuvan Tumasgiu è Filippu Versini à Huguet, a cuncissione (detta di Prunelli) hà nicissitatu uni pochi di travagli : gallarie, durmatoghju, ...

carta pustale di u durmatoghju inalzatu da l'uparai (stratta da u situ http://perso.orange.fr/tempifaipaesi/index.htm )

3) a minera di u farru di a Femina Morta (Marignana)

 

Si sà puchissimu rispett'à a splutazione di u ghjacimentu di u farru di sopr'à a Femina Morta in Marignana. Infatti, pare ch'ella ùn fussi stata fatta varuna sfruttera ecunomica di u farru ritrattu da a cava, è chì u scavamentu fussi prestu tralasciatu.

Eccu une poche di viste di e loche, è di a rampa di petre da ghjunghjeci :

 

ghjunghjendu à a Bocca à a Femina Morta

a strada di e petre

vista da a strada : l'Arbaghju, u Vaccarecciu, u Prunu è a spiscia (fossu à l'ombra)

une poche di petre scavate ghjacenu davant'à a minera

un principiu di gallaria hè statu zappatu

da ingrent'à a gallaria

   

   

 

 

 

Vultà