10) Attività di scavamentu minirale in lu Pumonte
Ci hè statu in lu Pumonte parechje minere di minirali diversi : minera di carbone in Osani, di ramu in Marignana à vicin'à u paisolu di Revinda, è prove da scavà u farru di sopr'à a Bocca à a Femina Morta in Marignana.
Carta di e minere (carta IGN ricacciata da Géoportail, par carte più pricise, da vede a rubrica "Spassiate")
© IGN PARIS 2007
1) a cava di u carbone d'Osani
Surgente principale di l'infurmazione : http://scripophilie.corse.free.fr/histo/osani.html
U ghjacimentu d'Osani hè statu sculifatu versi a fine di l'anni 1850 da parechji ingigneri di e mine. Dece anni più tardi, cuncissione sò dumandate da industriali marsigliesi è da i Ponti, Filippini è Rousseau, ch'eranu i prima aspittori d'issi lochi ind'ì l'anni 1840. Ma isse cuncissione sò ricusate mancanza di travagli è d'accunciamenti.
Dopu numarose accadute amministrative, e cave (particularmente in li lochi Cardella, Spirone, Muratu) sò sfruttate da sucetà sfarente trà u 1889 è u 1921.
À parte da u 1907, si prova à mette in approdu a via marittima da incamminà u carbone, ma e stallazione sò dannificaate da u principiu da una timpesta.
In lu 1901, cù u travagliu d'una trintina d'uparai, une poche dicine di tonne sò stratte. 200 tonne sò scavate in lu 1903, eppo' 1000 in lu 1905. A splutazione và à cumpienda in lu 1907, cagione chì u minirale hè cunsidaratu piriculosu.
2) a cava di u ramu di Revinda (cumuna di Marignana)
Surgente principale di l'infurmazione : " Canton les Deux-Sevi Corse-Du-Sud", l'inventaire, Images du patrimoine
A scuparta da Ghjuvan Tumasgiu Versini, in lu 1857, di minirale à vicin'à u fiumicellu u Sulione hà mutivatu parechje prove da sfruttà issu ghjacimentu. Dopu vinduta da Ghjuvan Tumasgiu è Filippu Versini à Huguet, a cuncissione (detta di Prunelli) hà nicissitatu uni pochi di travagli : gallarie, durmatoghju, ...
carta pustale di u durmatoghju inalzatu da l'uparai (stratta da u situ http://perso.orange.fr/tempifaipaesi/index.htm )
3) a minera di u farru di a Femina Morta (Marignana)
Si sà puchissimu rispett'à a splutazione di u ghjacimentu di u farru di sopr'à a Femina Morta in Marignana. Infatti, pare ch'ella ùn fussi stata fatta varuna sfruttera ecunomica di u farru ritrattu da a cava, è chì u scavamentu fussi prestu tralasciatu.
Eccu une poche di viste di e loche, è di a rampa di petre da ghjunghjeci :
ghjunghjendu à a Bocca à a Femina Morta |
a strada di e petre |
vista da a strada : l'Arbaghju, u Vaccarecciu, u Prunu è a spiscia (fossu à l'ombra) |
une poche di petre scavate ghjacenu davant'à a minera |
un principiu di gallaria hè statu zappatu |
da ingrent'à a gallaria |
||