4) A cappella di Santa Degna

 

● In lu circondu strettu di Marignana, annant'à e so sarre, si trovanu e vistiche di ciò chì fù tandu una cappella, chjamata Santa Degna. Hè lucalizata appena sott'à u Capu di Santa Degna, à à pocu pressu 1 ora di marchja (30 minuti cù una marchja lestra) da u paese di Marignana. Si deve passà pà u stadiu municipale in Pastureccia, eppo' à u capu di u stadiu, ghjuntu à a croce di a Bocca à u Mammucciu, accorre à  trincà à dritta par attippassi a cullata chì cunduce à a Culletta à e conche (1027 m) è à suvità a pista. Eccuci una discrizzione breva di a strada da piglià par via d'una carta :

Ligenda : u tondu biancu : a cappella; 1 : Marignana (circa 750 m); 1' : Chidazzu; 2 : u stadiu (circa 840 m); 3 : a Culletta à e conche (1027 m); 4 : Capu di Santa Degna (1122 m); 5 : Ota; 6 : Portu;

 

 

© IGN PARIS 2007

 

 

 

Un ferma più cà un pezzu di u muru di a cappella, altu circa da 50 cintimetri à 1 metru. Hè u risultatu di travagli di ristoru intrapresi in l'anni 1977 è 1978 cù e ruvine di l'antica cappella, purtate à vista par via d'un focu ind'issu locu. Parmette nealmente di facci sapè a forma di a cappella, classica tandu, cumposta da una nave è da una tribuna (abside). Sò dinò state trove in le ruvine di a cappella pizzette di muneta chì datanu da u Medievu (trà u 1300 è u 1400).

 

 

viste di a cappella di Santa Degna. In fondu, u Golfu di Saone

altre viste cù Fiuminale è a Bocca à Seve in fondu

 
 

 
       
       

 

 

 

 

 

Hè scunnisciuta assai a storia di sta cappella. Ma s'induvina ch'ella fù un locu impurtante da dopu a priistoria. Un locu di passaghju trà e piaghje è e muntagne, particularmente pà a ghjente chì dopu s'hè stabulita in Marignana è in Chidazzu, è ind'ella c'era una munacia, vale à dì una casetta ind'ellu stava un arimitu ch'avia cum'è caricu di badà à a cappella è à a ghjente chì traficava quindi. Pò anch'esse ch'ella ghjuvassi da locu di cultu à a ghjente d'Azani, vechju paese oghje in irruvina situatu ind'ì l'Arestu è ch'ùn ne ferma oramai cà una casa sola, posta in lu latu nordu di u golfu di Saone. Un iscrittoghju (dannificatu) ficcatu affianc'à a cappella arreca u pocu d'indiziu chì si sà par avà :

"Ista ghjesgia hè stata arrizzata à l'esce di u 13u o à l'entre di u 14u seculu, à nantu à u situ d'una cappella prerumanica di l'8u. Abandunata difinitivu deve esse stata à u 15u seculu. Sottupostu ci hè un situ preistoricu ancu micca sculivatu."

 

 

Vultà