12) u Capu d'Ortu, 1294 m : da "Les Roches Bleues" à u Capu d'Ortu

 

Partanza : "Les Roches Bleues", innanzu di ghjunghje à a Piana, 428 m
Distanza : circa 4,5 km (andà)
Slivellu : circa 900 m (andà) + 50 m (vultà)
durata : 2 - 3 ore (andà)
Difficultà d'orientazione : poca
Difficultà fisica : mudarata fin'à a prima cansa, alcuna trà a prima cansa è l'ultima, abbastanza difficiule pà a cullata finale
Rimarche : suvente à l'ombra

 

 

Carte

© IGN PARIS 2007

 

 

A partanza si face da "Les Roches Bleues". A cullata pò dà difficultà à certe parsone ma ùn dura cà trà una mez'ora è 45 minuti. In particulare s'arrochja un pizzatellu di a furesta di a Piana innanzu di ghjunghje à u sicondu scrittoghju. Ci sò dinò belle viste versi u mare è u Monte Sanincu.

 

 

 

Ghjuntu à u sicondu scrittoghju, accorre di sicuru à piglià a dirizzione Capu d'Ortu. Prestu prestu si ghjunghje ind'un castagnetu chjamatu Palani...

 

 

 

...è dopu un antru scrittoghju indica a strada da suvità.

 

Calchì dicina di metri in là, dui scrittoghji pruponenu duie vie par righjunghje u Capu d'Ortu. Pà a spassiata discritta quì, hè a dirizzione à manca (chì face andà "drittu") ch'hè stata scelta. Face arruchjà un'antra parte di a furesta di a Piana, sempre à l'ombra. Dopu quessa, si scala ind'un locu pitricosu, è si gira piuttostu versu dritta. Sciutu da a furesta, si pò avvede a Paglia Orba à a luntana, cù un prufilu scunnisciutu, è dinò u Capu d'Ortu è unu di i Trè Signori vicini vicini.

 

 

Dopu u scrittoghju, ci hè una vista versu a Piana, è una piccula difficultà d'orientazione : à un momentu datu, dopu una parte pitricosa chì compie à l'orlu d'una furesta, pare ch'ella sia persa a strada ghjusta mancanza di cairn o causa di cairn mal'piazzati. In irrialità, ci vole à trincà à manca par entre in lu boscu. Subitu subitu l'andatu torna à parte à dritta è s'avvedenu i cairn.

 

A Bocca di Piazza vista da l'insù.

Un pocu più in là, un iscrittoghju insegna a strada, chì tandu fala un suppulu.

L'ultimu scrittoghju indica l'andatu s'ellu ùn si vole passà pà a Foce d'Ortu. Cumencia cù una cullata mudarata.

Si franca una bocca chjuca è senza nome è subitu dopu si passa davant'à una facciata tutta tafunata.

Dopu ci sò torna cullate arritte.

Appena innanz'à a cullata finale, si vede un arbure sulignu.

A cullata finale hè abbastanza longa, cù une poche di rimpianate ogni tantu.

In fine, si ghjunghje in cima. Da quassù : vista versu l'internu di e tarre è u Capu à u Monte in particulare. Si vede à Ota è à Evisa, è cù un lume apprupiatu si pò avvede ancu à Marignana è à Cristinacce.

U Capu di u Vitullu hè una cria più altu (1331 m), da culand'à a Foce d'Ortu.

E viste versu à Portu sò magnifiche.

 

A vista versu dui di i Trè Signori hè abbastanza spittaculare.

Vista panuramica di u Golfu di Portu.

Vista à 360 gradi da a cima.

 

 


Da u Capu d'Ortu

 

 

 

Vultà