e) Infurmazione ginerale

 

 

● Sicondu Ghjuvan Maria Arrighi, u nome Marignana vinaria da u nome d'un anticu prupietariu rumanu.

Di pocu, Pierre Antonini m'hà portu un'origine pussibule di u nome "Marignana", chì l'hè stata trasmessa da so ziu "Dumenicu di Sterpalegnu" è chì li vinia à ellu stessu da i so antenati.

Saria liata à u fattu chì Marignana ùn pò esse avvistu nè da Portu neancu da Saone, nemmenu da u mare in ginerale, è chì quì stà una di e ragione di a scelta d'issu locu par istabulisceci u paese (par causa di e minacce fraquente vinendu da u mare in particulare). In irrialità, MARI staria par mare, è GNANA saria a forma orale d'una nigazione vechja è puvechja ch'ùn era sguasgi cà più aduprata à u principiu di u 20imu seculu. Ne risulta chì MARIGNANA significaria "ch'ùn si pò vede da u mare".
 

 

● L'abitanti di Marignana sò chjamati i Marignanesi, quelli di u paisolu vicinu vicinu di Chidazzu, i Chidazzesi. Ma anu dinò cugnomi : "e Cappe" insegna i Marignanesi, è " i Cucchi" ghjova da indicà i Chidazzesi, senza ch'ellu si sappia oghje viramente u parchè.

● U santu patrone di u paese hè San Ghjacumu. Postu chì a San Ghjacumu hè u 25 di lugliu, a festa patrunale si pruduce a prima duminicata chì suveta.

 

●A pupulazione era di 101 abitanti ufficialmente sicondu u censu di l'INSEE di u 1999, ma in irrialità, a pupulazione parmanente ùn franca micca 70 abitanti. Tuttavia pò cresce è tuccà 300 abitanti mentre une poche di sittimane istatine, è ancu 500 abitanti durante a festa di San Ghjacumu.

 

Hè calata assai di ricente : infatti sigondu u ducumentu "Eléments pour un dictionnaire des noms propres" di l'ADECEC (da vede à http://www.adecec.net/adecec-net/parut.html ), s'alzava a pupulazione à 544 abitanti in lu 1954. Sigondu stu situ, in lu 1537, vale à dì ghjustu dopu a so fundazione, Marignana accugliia 230 abitanti. Di solitu in lu 19u seculu, era di circa 900 abitanti, è hà ancu toccu i 1 200 abitanti à a so fine.

 

Vultà